Copilul care fura

Copilul mic care isi insuseste ceva care nu-i apartine poate sa nu inteleaga clar dreptul de proprietate sau poate ca are o dificultate in stapanirea dorintei. Furtul este adesea cauzat de imaturitate, mai degraba decat de o problema a dezvoltarii morale.

Copilul mai mare care fura se poate simti privat si crede ca are dreptul sa ia tot ce-si doreste. Furtul repetat poate face parte dintr-un anumit stil pe care copilul l-a dezvoltat cand s-a simtit lipsit de valoare, neinsemnat sau rautacios. Acest tipar poate evolua dintr-o incapacitate de a solicita adultilor si copiilor de aceeasi varsta ajutorul pentru a face fata acestor sentimente.

In cazul unui tipar al furtului repetitiv, poate fi vorba de o problema emotionala, cum ar fi depresia sau modificarile dispozitiei, ori o problema de impulsivitate.

Interventie posibila:

  • Intreaba-te impreuna cu copilul: “De ce oare tu, o fata care poate fi cinstitta si care intelege ca a fura este gresit, n-ar fi cinstita si de data asta?”;
  • Ofera-i consecintele firesti, cum ar fi punerea copilului sa inapoieze sau sa inlocuiasca ce a furat si sa prezinte scuze persoanei de la care a furat;
  • Daca furtul face parte dintr-un tipar de dificultati, cum ar fi razvratirea, incendierea sau mintitul, apeleaza la ajutor de specialitate.

Sursa: Ajuta-ti copilul sa revina pe calea cea buna, Kenneth H. Talan, Editura Trei

Sursa foto: weheartit.com

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *