Arhive lunare: februarie 2015

Saptamana PSI pentru parinti: 23 februarie – 1 martie 2015

Cum dialoghezi cu sugarul folosindu-te de limbajul trupului? Cum afli de ce copilul te minte? Si cum il ajuti pe scolarul care fuge de la ore sau pe adolescentul care si-a pierdut busola? Afla cum sa fii un parinte eficient si de incredere de la psihologii si psihoterapeutii invitati la Saptamana Psi pentru parinti, eveniment organizat in sase orase din tara in saptamana 23 februarie1 martie.

Participa la atelierele organizate de Editura Trei si Librariile Carturesti, ca sa afli limbajul secret al jocurilor, cum sa plasmuiesti povesti vindecatoare si, mai ales, ce ai de facut tu insuti, ca parinte, pentru a te maturiza odata cu odrasla ta, pentru a fi mai disponibil si pentru a intari legaturile cu cei mici.

Majoritatea atelierelor din cadrul Saptamanii Psi pentru Parinti vor incepe de la orele 18.30, iar intrarea va fi libera. Evenimentul este organizat de Editura Trei si reteaua Librariilor Carturesti din Bucuresti (Verona), Cluj-Napoca (Iulius Mall), Timisoara (Mercy), Iasi (Palas), Brasov si Constanta.
PROGRAM BUCURESTI – Libraria Carturesti Verona

De ce ne lasam copiii sa-si faca dreptate singuri – intimidare, agresiune si lupta pentru dominare in lumea sociala a copiilor.
Invitat: Simona Radu Rauta
luni, 23 februarieora 18.30

Copilarie – cu sau fara griji.
Invitat: Anca Munteanu
marti, 24 februarieora 18.30

Divort si durere. Copiii – victime colaterale in razboiul parintilor.
Invitat: Irina Petrea
Miercuri, 25 februarie ora 18.30

Cum sa-ti pastrezi vitalitatea si pofta de viata ca parinte?
Invitat: Iulia Feordeanu
joi, 26 februarie – ora 18.30

La ce ne ajuta sa avem o relatie frumoasa cu copilul nostru si cum putem ajunge acolo?
Invitat: Miruna Patrascu
Vineri, 27 februarieora 18.30

PROGRAM BRASOV – Libraria Carturesti

Mami, mi-e frica! Cand este frica sanatoasa si cand trebuie sa intervenim?
Invitat: Laura Teodora David
Marti, 24 februarie ora 18.30

Cum sa fiu un parinte eficient.
Invitat: Ramona Henter
Miercuri, 25 februarieora 18.30

Emotionalitate negativa, temperament si inadaptare scolara.
Invitat: Aurel Ion Clinciu
Joi, 26 februarieora 18.30

Cum sa fim parinti imperfecti, liberi si fericiti.
Invitat: Delia Dascalu
Vineri, 27 februarie ora 18.30

 PROGRAM CLUJ NAPOCA – Libraria Carturesti (Iulius Mall)

Parinti fericiti – copii fericiti. O viata de cuplu sanatoasa si armonioasa, cel mai bun dar oferit copilul tau!
Invitat: Domnica Petrovai
Luni, 23 februarieora 18.30

Suntem parinti de copii sau copii de parinti? Despre construirea modelelor de relatie.
Invitat: Gabriela Hum
Marti, 24 februarie ora 18.30

De ce trebuie sa spunem povesti copiilor.
Invitat: Sempronia Filipoi
Miercuri, 25 februarieora 18.30

Cum sa creezi o legatura puternica cu copilul tau!
Invitat: Raluca Anton
Joi, 26 februarieora 18.30

Copilul meu e mofturos: cum il fac sa manance sanatos?
Invitati: Adela Moldovan – psihoterapeut, Iulia Hadarean – nutritionist
Vineri, 27 februarieora 18.30

PROGRAM CONSTANTA – Libraria Carturesti

Minciunile copiilor.
Invitat: Georgiana Tugearu
Luni, 23 februarie18.30

Provocari in adolescenta copilului meu.
Invitati: Cristina Muresanu & Corina Ciuca
Marti, 24 februarieora 18.30

Parinte sau prieten pentru copilul tau?
Invitat: Cristina Ghencea
Miercuri, 25 februarieora 18.30

PROGRAM IASI – Libraria Carturesti – Palas

Rolul parintelui in fericirea copilului.
Invitati: Camelia Soponaru & Catalin Mircea Dirtu
Marti, 24 februarie 18.30

Adolescenta, intre normalitate si boala.
Invitat: Magda Luchian
Miercuri, 25 februarie (miercuri) – ora 18.30

A fi parinte de adolescenti.
Invitat: Cristian Petrescu
Joi, 26 februarieora 18.30

PROGRAM TIMISOARA – Libraria Carturesti – Mercy

Suisuri si coborasuri in relatia copii-parinti.
Invitat: Mona Vintila
Luni, 23 februarieora 18.30

Cand corpul copilului meu imi vorbeste
Invitat: Rodica Pantelie
Miercuri, 25 februarieora 18.30

Cum sa educam cu o poveste.
Invitat: Adina Borta
Joi, 26 februarieora 17.00

Cum ne construim identitatea in familie; un narativ cu variante.
Invitat: Ileana Radu
Vineri, 27 februarieora 18.30

 

 

 

 

 

Eau Thermale Avène lanseaza gama Couvrance

Incepand cu aceasta primavara, Eau Thermale Avène, specialistul in pielea sensibila, lanseaza gama de produse dermato-cosmetice Couvrance, destinate machiajului tenului si ochilor persoanelor care se confrunta cu probleme medicale sau de sensibilitate.

Lider in machiajul medical in Europa, gama Couvrance a fost conceputa de Laboratoarele dermato-cosmetice Eau Thermale Avène pentru a corecta imperfectiunile moderate sau severe ale pielii cu un machiaj cu efect de durata si in deplina siguranta, oferind toleranta maxima pentru pielea sensibila si hiper-sensibila.

In Romania, gama Couvrance cuprinde produse dermatocosmetice pentru machiajul tenului cu imperfectiuni usoare, moderate sau severe, precum si al ochilor sensibili sau ai purtatoarelor de lentile de contact.

Gama Eau Thermale Avène Couvrance este recomandata la nivel mondial de dermatologi, chirurgi plasticieni, alergologi si farmacisti datorita sigurantei formulelor de machiaj adaptate tenului sensibil. Acestea contin un numar minim de ingrediente, fiind fara parfum, fara conservanti, hipoalergenic si non-comedogen.

Produsele pentru ten din gama Avène Couvrance mascheaza in siguranta toate tipurile de imperfectiuni, indiferent de coloratie (predominant rosiatica sau vinetie) sau structura (cicatrici, semne de nastere, vergeturi, vitiligo, tatuaje).

Printre cele mai frecvente imperfectiuni de nuanta care pot fi acoperite se numara: inrosirea difuza (eritroza, cuperoza, rozacee, vase de sange vizibile), eruptiile localizate (acnee, cosuri), inrosiri post-operatorii (laser sau dermabraziune), imperfectiunile vinetii (cearcane, vanatai, echimoze, chirurgie post-cosmetica sau reparatorie, vene vizibile, vene varicoase).

Produsele din gama Avène Couvrance acopera principalele 3 nevoi ale rutinei de frumusete: neutralizarea petelor pielii, uniformizarea culorii si fixarea machiajului.

Neutralizarea petelor pielii

Pentru imperfectiuni severe:

Stick corector Avene Couvrance, 3g – 62 ron

Are un grad mare de acoperire (32% pigmenti), este usor de aplicat, are o textura bogata si este rezistent la apa, transpiratie si transfer. Disponibil in 2 nuante: verde (pentru acoperirea localizata a petelor rosiatice) sau galbena (pentru petele albastrui). SPF 20.

Corectarea si uniformizarea tenului  

Imperfectiuni severe:

Fond de ten compact Avene Couvrance, 9.5 g – Pret 83 ron

Are un grad ridicat de acoperire (45% pigmenti), oferind in acelasi timp un aspect natural pielii si este disponibil in formule adaptate fie tenului uscat sensibil (textura bogata), fie tenului normal-mixt sensibil (textura pulbere, Oil-Free). Disponibil in cate trei nuante pentru fiecare tip. Formula pentru tenul sensibil, rezistenta la apa si transfer, cu SPF 30.

Imperfectiuni moderate si usoare:

Fond de ten fluid Avene Couvrance, 30 ml – Pret 80 ron

Are un grad moderat de acoperire (15% pigmenti) si o textura fluida, dar fara ulei. Este disponibil in trei nuante, pentru toate tipurile de piele sensibila, cu o formula rezistenta la apa si transfer, cu SPF 15.

Fixarea si finalizarea machiajului

Pudra mozaic Avene Couvrance, 9g – Pret 91 ron

Matifiaza si fixeaza machiajul, oferind luminozitate tenului sensibil. Disponibila in doua formule cu texturi diferite: pudra mozaic translucida, pentru pielea deschisa la culoare sau pudra bronzanta, pentru tenul inchis, avand un efect de blush.

Mascara cu toleranta ridicata pentru ochi sensibili, 7ml – Pret 65 ron

Mascara recomandata persoanelor cu ochi sensibili, purtatoarelor de lentile de contact si celor care se confrunta cu probleme medicale (precum intoleranta a ochilor, tulburari ciliare, post-proceduri operatorii), precum si pentru oricine isi doreste un produs sigur pentru ochi. Intensifica genele pana la cele mai mici fire, le recurbeaza si le separa una cate una, fara a incarca pleoapele. Rezista timp de peste 8 ore in ciuda transpiratiei, caldurii si umiditatii. Fara fenoxietanol, fara parabeni, fara parfum. Se demachiaza foarte usor.

Mai multe informatii sunt disponibile aici  sau pe pagina de facebook 

Ce inseamna “Inapoi pe calea cea buna”?

Un copil care este pe calea cea buna, inseamna ca experimenteaza o stare de sanatate si plenitudine. Indiferent de cale, insa, tu ca parinte esti foarte important pentru succesul calatoriei copilului tau. Este important sa devii cel mai bun sprijin pentru copilul tau.

Inlauntrul fiecare persoane se afla o forta extraordinara care o impinge catre completitudine si sanatate. Aceasta forta isi intra in rol atunci cand trupurile noastre se vindeca de pe urma unei boli sau a unei rani. Totodata ne impulsioneaza mintea si sufletul sa se reface dupa atacuri psihologice si emotionale. Aceasta forta este intarita cand suntem sustinuti si slabeste cand suntem neglijati. Insa ea exista in sine, separata si diferita de ceea ce facem noi. Parintilor le este dificil sa echilibreze doua adevaruri referitoare la aceasta forta:

  • Avem o putere imensa de a hrani sau de a diminua aceasta forta autotamaduitoare dinlauntrul copiilor nostri, mai ales cand sunt mici;
  • Reusim doar in mica masura sa orientam sau sa controlam aceata forta, mai ales cand copiii cresc.

Atunci cand respecti forta pozitiva care propulseaza cresterea si dezvoltarea copiilor, ai in vedere autonomia, vointa, independenta, sperantele sau alegerile copilului. Intelege ca in interiorul copilului exista intotdeauna elemente care tind catre integritate, catre sinceritate, sau catre “calea cea buna”. Se poate ca uneori sa ai senzatia ca aceasta forta nu este prezenta in copilul tau, mai ales daca el persista intr-un curs al lucrurilor care pare foarte dureros. Insa forta pozitiva este mereu prezenta, desi poate fi subminata de o intelegere gresita, de confuzie, de emotii distrugatoare sau de ignoranta. Cand esti constient de aceasta forta pozitiva, esti inclinat sa iti vezi rolul mai degraba ca unul de directionare si de decizie.

Aceasta perspectiva sa te simti mai putin impovarat de asteptari nerealiste despre cum sa il poti face pe copil sa se simta sau sa gandeasca intr-o anumita maniera. Chiar si fara aceasta povara nerealista tot este foarte dificil sa indrumi, sa sprijini si sa ajuti copilul sa se dezvolte ca individ capabil sa-si poarte singur de grija si sa aiba grija si de altii.

Nu este intotdeauna clar ce inseamna “pe drumul cel bun”. Poate ca fiul sau fiica ta o duce bine, insa apar schimbari bruste si suparatoare. Aparent, copilul “a deraiat”, iar tu nu iti doresti decat sa il aduci la starea initiala a lucrurilor. Acest model functioneaza de multe ori, insa exista si momente in care lucruile sunt mai complicate.

In primul rand, ceea ce pare “deraiere” insotita de mult zgomot, tensiune si scantei – poate fi iscata chiar de faptul ca fiul sau fiica ta se afla chiar in starea care trebuie. De pilda, copilul poate fi pe calea cea buna, in ciuda tensiunii si a scanteilor, deoarece se indreapta catre o noua etapa de dezvoltare, cum ar fi inceputul adolescentei. Sau poate ca se confrunta cu o tranzitie neasteptata (cum ar fi adaptarea la divortul parintilor), perioada in care sentimentele perturbatoare (de frica, furie sau tristete) sunt firesti.

In al doilea rand, emotiile sau comportamentele copilului care “deraiaza” pot constitui un indiciu util pentru parinte despre faptul ca este ceva care nu functioneaza cum trebuie in cadrul familiei, la scoala sau in cercul social al copilului. Din aceasta perspectiva, copilul tau se afla in situatia normala de a exprima problema pe care o stie. Asadar, copilul poate fi simultan pe alaturi de calea cea buna (daca ne referim la comunicare).

In al treilea rand, copilul poate parea ca se simte bine cu cateva simptome care ilustreaza faptul ca a luat-o “pe alaturi”. Totusi, peste ani, fiul sau fiica ta adulta va marturisi ca acea perioada timpurie a vietii a fost una de “deraiere”. La momentul respectiv nu stiai cat de adanca era problema copilului.

Asadar, de cele mai multe ori este destul de clar cand fiul sau fiica ta nu este pe calea cea buna. Insa uneori situatia este destul de incerta, iar cel mai bun lucru pe care il poti face este sa tolerezi incertitudinea, sa o privesti cu intelepctiune si sa incerci sa o intelegi, singur sau cu ajutorul unor persoane.

In timpul adolescentei copilului, se poate sa ai indoieli destul de mari daca acesta este sau nu pe calea cea buna. In comparatie cu copiii mai mici, adolescentii au un cuvant de spus cu privire la activitatile cotidiene si la realizarea lor. In aceasta etapa, cuvintele sau comportamentul copilului pot ridica probleme spinoase: “A cui este aceasta cale, a ta sau a mea?”, “Cine conduce aceasta viata?” si “Oricum, cat de mult control este posibil?” Sunt intrebari complexe si semnificative cu privire la existenta, care, asa cum stii si tu, revin in diverse forme de mai multe ori pe parcursul vietii unei persoane.

In ciuda acestor intrebari si incertitudini, iti revine sarcina sa intelegi daca fiul sau fiica ta este sau nu este pe calea cea buna, mai ales atunci cand copilul este mic si esti considerat indrumatorul, liderul. Ca parinte iubitor si responsabil, iti dai silinta sa aduci copilul pe calea cea buna. Incearca sa intervii pe cont propriu, ba chiar sa apelezi la ajutor de specialitate, daca lucrurile nu merg asa cum te asteptai. Tocmai aceasta este esenta: Ce poti face si tu si ce pot face specialistii in sensul atingerii scopului de ajutare a copilului de a reveni pe calea cea buna.

Sursa: Ajuta-ti copilul sa revina pe calea cea buna, Kenneth H. Talan, Editura Trei

Foto: weheartit.com

Nu doar patutul contribuie la un somn linistit al bebelusului

Un material de: Anca Palade

In primele saptamani de viata, corpul bebelusului este fragil si oasele craniului nu sunt inca sudate in totalitate. Din aceasta cauza este foarte important sa verifici pozitia copilasului in patut si sa te asiguri ca are parte de toate conditiile necesare.

Pe laterala sau pe spate – pozitiile corecte pentru somn
Specialistii in domeniu spun ca cea mai buna pozitie pentru somn pentru un nou-nascut este pe o parte, din cauza fontanelei. La nastere, fontanela (sau sub denumirea ei populara – moalele capului) este un os al craniului care nu este inca in totalitate sudat si se poate turti usor. Dormitul pe spate ii poate cauza unui nou-nascut plagiocefalie, adica turtirea capului. Poti evita acest lucru daca, de fiecare data cand il pui pe cel mic la somn, ii asezi capul fie pe partea stanga, fie pe cea dreapta.

Dupa cateva saptamani, este in regula ca cel mic sa doarma si pe spate, aceasta pozitie fiind mult mai sigura ca cea pe burtica. Cercetarile recente au demonstrat ca exista o stransa legatura intre pozitia in care bebelusul doarme si SIDS (Sindromul Mortii Subite la Sugari). Dormind pe burta, moartea prin sufocare poate sa intervina foarte usor, pentru ca el nu poate sa isi miste singur capul in eventualitatea unei pozitii care nu ii permite sa respire normal. In plus, dormind pe burtica poate fi atat de aproape de cearceafuri ca respira acelasi aer si nu are parte de cat oxigen are nevoie. O alta problema ar fi microbii pe care-i poate contine o saltea, si pe care acesta ii inspira daca sta cu fata la aceasta.

Salteaua, patul, pernele si paturica cea mai buna
O saltea prea moale si flexibila nu este cea mai buna solutie pentru patutul unui nou-nascut. Daca bebele are o astfel de saltea si doarme pe ea pe burta, se poate sufoca. Exista cateva cazuri atestate in care un sugar care dormea pe o saltea de pat cu apa a murit prin sufocare. Asa ca niciodata sa nu cumperi o saltea de pat cu apa pentru bebelusul tau, acest tip de saltea nu este deloc potrivit pentru nou-nascuti.
Cea mai buna alegere pentru bebelusul tau e o saltea tare, ferma, nu una prea moale. Patul trebuie sa fie solid; e indicat ca partea de jos a patutului sa fie dintr-o bucata de material solid, nu sipci. Barele de pe partea laterala a patului sa nu fie la o distanta mai mare de 6.5 cm unele de altele, pentru ca cel mic sa nu poata sa-si bage capul printre ele.
Parintii nu trebuie sa puna jucarii sau perne in patul copilului, astfel de obiecte putand provoca sufocarea micutului. Specialistii in domeniu recomanda ca bebelusul tau sa nu doarma cu perna pana implineste varsta de 1 an. Paturica cu care acoperi copilul sa fie una usoara. Cel mai indicat este sa incerci sa o fixezi pe marginea patului, ca cel mic sa nu si-o poata trage peste capsor.

Temperatura potrivita
Temperatura din camera copilului trebuie sa fie una moderata, nici prea frig, dar nici prea cald. In timpul zilei este optim sa mentii temperatura la 21 – 22 de grade Celsius, pe cand noaptea este de ajuns sa fie doar 15 – 16 grade. Supraincalzirea camerei poate si ea duce la aparitia mortii subite a sugarului.
Patutul copilului trebuie sa fie departe de orice calorifer, radiator sau in afara locurilor unde soarele bate direct.

Cel mai potrivit loc pentru dormit
In primele 6 luni de viata, cel mai indicat este ca cel mic sa doarma in aceeasi camera cu tine. Ar fi bine daca ai putea sa-l tii macar pana la 2 luni cu voi in dormitor, pentru ca majoritatea nou-nascutilor au probleme in a se linisti de unii singuri si au nevoie de mama sau tata sa-i aline.
Daca nu este posibil ca bebelusul sa doarma in camera voastra, sau nu doresti sa-l obisnuiesti astfel, foloseste un monitor de bebe pentru a fi conectata tot timpul cu cel mic. Cum ai putut observa, sa il culci pe cel mic nu este o treaba prea dificila. Important este sa tii cont de recomandarile anterioare si sa actionezi cu rabdare si iubire.

Sursa foto: weheartit.com

Luna a 2-a – examenul medical

Ce se intampla cu partenera ta?

Din punct de vedere fizic:

  • Oboseala continua;
  • Continua raul de dimineata;
  • Urinari frecvente;
  • Degete amortite;
  • Intarirea sanilor si innegrirea sfarcurilor.

Din punct de vedere emotional:

  • Entuziasm continuu si in acelasi timp sentimente ambivalente fata de starea de graviditate;
  • Incapacitatea de a se concentra la serviciu;
  • Teama ca nu o s-o mai consideri atragatoare;
  • Proasta dispozitie in majoritatea timpului;
  • Teama de un avort timpuriu, in mod special daca ati folosit tehnici de reproducere asistata.

Ce se intampla cu bebelusul?

Pe durata acestei luni, copilul va trece in mod oficial de la starea de embrion la fetus. Pana la sfarsitul lunii, el sau ea (este mult prea devreme ca sa iti poti da seama ce sex are) va avea maini foarte micutie (cu incheieturi, dar fara degete), niste ochi inchisi si lipiti, niste urechi si o inima micuta (in afara corpului). Daca te-ai intalni cu versiunea de 2 metri a bebelusului tau pe o alee intunecata, ai lua-o la fuga imediat.

Ce se intampla cu tine?

Efortul de a te conecta la realitate

Aproape toate studiile care s-au facut asupra subiectului au aratat ca femeile, in general, se adapteaza la sarcinile lor mai repede decat barbatii. Desi inca nu simt bebelusul miscandu-se, schimbarile fizice pe care le experimenteaza fac ca sarcina sa fie mai reala pentru ele. Pentru cei mai multi barbati, totusi, o sarcina de doua luni este un concept destul de abstract.

Entuziasm vs. teama

Sentimentul ca vei deveni parinte te poate conduce catre conflicte care te pot urmari o vreme. Pe de-o parte esti atat de entuziasmat, incat abia te poti stapani, iti imaginezi ca te plimbi cu copilul pe plaja, ca il ajuti cu temele si iti vine sa opresti oamenii pe strada si sa le spui ca vei fi tata. Pe de alta parte faci eforturi uriase sa-ti inabusi fanteziile si entuziasmul si sa nu te iluzionezi prea tare. Tatii care au asistat la pierederi de sarcina, sau care au facut cateva incercari de fertilizare fara succes, au fost in mod special susceptibili la acest tip de negare protectiva.

Intensificarea sau reducerea dorintei sexuale

Chiar si atunci cand esti foarte incantat ca vei deveni tata, observi ca, atat viata ta sexuala cat si cea a sotiei s-au schimbat. Poate si pentru ca te simteai inca mandru de confimarea masculinitatii tale, dar si datorita senzatiei noi pe care o experimentati amandoi, simtindu-te legat de partenera ta intr-un mod mai profund. Oricare ar fi fost motivul, viata sexuala din primele luni de sarcina poate deveni mai nepasionala si mai salbatica. Dar nu toti barbatii, cum nu toate femeile, simt o dorinta crescuta in perioada sarcinii.

Sursa: Tatal gravid, Armin A. Brott Jennifer Ash, Editura Trei

Foto: weheartit.com

Masinuta la pachet

Un material de: Ana-Maria Marinescu, car enthusiastic reporter

Azi ma gandeam la viitor. Cum arata viitorul in orasele noastre deja supra-aglomerate? Ma gandeam cate locuri de parcare vor fi construite sau daca vor mai fi masini in viitor?

Nu de mult am citit un material despre o masinuta care pare sa fie adusa din viitor. E mica si este…plianta. Se numeste Hiriko si este contruita in Tara Bascilor (Spania). In limba Basca, Hiriko se traduce prin “urban” sau “pentru oras”.

Masinuta asta are doar 2 locuri si este actionata de un motor electric. Insa ceea ce m-a atras la acest model, este faptul ca se poate plia odata ce pasagerii au iesit din vehicol.

Ceea ce mi se pare grozav este faptul ca intreaga parte din fata a masinii este perfect controlabila. Hiriko isi poate misca partea superioara a caroseriei in mai multe pozitii iar rotile sunt perfecte pentru a invarti masina 360°. Asta nu numai ca este super cool dar ajuta foarte mult in cazul locurilor de parcare stramte. Cand pasagerii ies din masina, aceasta se pliaza in doua, ceea ce inseamna ca locul de parcare poate sa fie chiar mai mic decat masina.

Cand vine vorba de viteza, Hiriko este pusa in miscare de un motor electric cu baterie pe lithiu-ion care permite o distanta de 120km. Motorasele sunt plasate in fiecare dintre cele 4 roti si permit o viteza controlata electric de 50km/h iar pentru a cumpara o asemenea jucarie, iti trebuie aproximativ 11,000 EUR.

Nu stiu cat de incapatoare este la interior, insa totul este foarte modern. Controlul electric si volanul, care arata foarte high-tech, sunt in dotare. Pana la urma, de ce avem nevoie de o Tesla cand avem aceasta minune mica numai buna pentru orasele aglomerate?

Pentru o mica demostratie, poti sa dai click aici

Care este masina viitorul in opinia ta? Sau mai bine zis, cum iti imaginezi viitorul masinilor? Ceva in genul Tesla sau BMW i8, sau ceva de marime redusa in genul Hiriko?

Imbufnatul

Daca lui nu ii este bine, lumea este cu fundul in sus! Aceasta este viata in preajma unui imbufnat. Cu cat el este mai suparat, cu atat tu te agiti mai tare ca sa-i intri in voie, ca sa-i faci pe plac. De fapt, micutul tau a invatat cum sa te controleze mult mai eficient decat facand o criza de furie “clasica”. El dicteaza cand sa razi si cand sa te simti vinovat (pentru ca vina este sentimentul care domina parintele copilului imbufnat).

El vrea cutare lucru, pe care tu nu i-l poti da (ti-ai propus sa il disciplinezi), insa el, smecher, in loc sa sara in sus si sa se dea cu fundul de pamant, pune bot si-si tine ochii mai tristi decat ai unui caine batut, cu un aer de om lovit de soarta, incat tu, cuprinsa de remuscare, cedezi. Surpriza: acum nu mai vrea el sa primeasca, nu-i mai trebuie, chipurile, daca nu i-ai dat cand a cerut el, nu mai e nevoie. Sac! Si, de unde iti propusesei sa faci ceva, sa nu cedezi, sa nu negociezi cu el, te trezesti ca il implori sa accepte ceea ce i-ai refuzat numai ca sa auzi din nou glasciorul vessel prin casa. Nu va trece mult pana va pune bot din nou.

Ponturi utile:

  • Nu te mania, nu te imbufna. Nu-ti pune mintea cu el!
  • Ignora-l intr-o prima faza. In acest fel, imbufnarea lui devine inutila pentru ca nu a mai obtinut satisfactia de a te pedepsi ca ai indraznit sa nu-i faci pe plac. Comporta-te firesc, de parca nimic nu s-ar fi intamplat, nu sta la randul tau, imbufnata. Ce motive ai?
  • Nu da tarcoale sa vezi daca e tot imbufnat sau i-a trecut, nu incerca sa-l imapci. Mai tare se imbufneaza.
  • Adopta o atitudine vesela, degajata, nu-i arata ca esti dispusa sa stai in cap de dragul lui ori ca, pentru mofturile sale, restul casei trebuie sa sufere ca sa fie el fericit. Poti sa-i explici acest lucru in cateva cuvinte spuse pe un ton calm, rezonabil (Imi pare rau, stiu ca nu-ti place sa plecam de la bunici, dar nu mai puterm ramane, se face prea tarziu si maine mergem toti trei la munca). Dupa aceasta continua sa faci ce ti-ai propus.
  • Daca nu-ti raspunde, nu te baga in seama, nu-i arata ca te impresioaneaza. Fa apel la intelegerea lui. (Stiu ca esti suparat, dar esti baiat mare, sunt sigura ca intelegi ca trebuie sa mergi la gradinita ca toti copiii de seama ta).
  • Incurajeaza-l sa vorbeasca despre ceea ce simte, da-i de gandit ca ai puterea sa te abati de la ce ti-ai propus. In felul acesta, il tentezi sa deschida subiectul, in ideea ca te va convinge cu argumentele lui, cand de fapt, isi propusese sa te pedepseasca cu augusta lui tacere. S-ar putea sa aiba, in felul lui, dreptate (De pilda, vrea un anume gen de pantaloni, asa cum poarta toti colegii lui, si tu preferi ceva mai “clasic”). Nu te incapatana sa castigi in chestiuni fara importanta. Poti sa lasi discutia deschisa cu un simplu “Am sa reflectez la ce mi-ai spus/ Ne gandim si atat”.
  • Daca prin atitudinea lui imbufnata si-a porpus sa strice cheful tuturor, poti sa-i ceri sa paraseasca incaperea. No sa-i convina. Va iesi crezand ca vii dupa el sa-l impaci, dar cateva minute de singuratate il vor face sa revina la sentimente mai bune.

Sursa: Si tu poti fi Supernanny, Irina Petrea, Editura Trei

Foto: Shutterstock

 

Saptamana 9 de sarcina

La finalul acestei saptamani, bebelusul tau masoara aproximativ 2.3 cm lungime si cantareste mai putin de 2 grame. Pleoapele sale ii acopera ochii in totalitate, se lipesc si nu se vor deschide pana in saptamana 26. Incep sa fie vizibili si micii lobi ai urechilor.

Partile esentiale ale corpului micutului tau sunt formate, dar vor trece printr-o multitudine de finisari in lunile care urmeaza. Arata deja ca o mica fiinta umana. Incheieturile sale sunt mai dezvoltate, i s-au format gleznele iar degetele se pot observa destul de usor. Bratele incep sa creasca din ce in ce mai mult si se indoaie de la cot. Acum ca aproape totul este la locul lui, terenul este prielnic pentru o crestere si mai mare in greutate.

Desi inca nu se poate distinge sexul bebelusului tau prin ultrasunete, organele sale genitale au inceput sa se formeze deja. Placenta s-a dezvoltat destul de mult ca sa poata sustine cea mai mare parte din activitatea hormonala. Placenta genereaza nutrienti pentru bebelusul tau si are proprietatea de a se curata.

In aceasta perioada este posibil sa fi avut deja prima vizita prenatala. Aceasta este una dintre cele mai importante, deoarece poti stabili bazele legaturii pe care o vei creea cu medicul tau – persoana cea mai competenta care iti va urmari evolutia pana la nastere. Pe langa prima ecografie, vei mai face o serie de analize de sange de rutina.

Nota: Fiecare fat se dezvolta in mod diferit. Acest articol a fost conceput pentru a oferi o idee generala asupra cresterii si dezvoltarii bebelusului din uterul tau.

Sursa: parents.com

Olita, prietenul “dusman”

Un material de: Daniel Osmanovici, www.tataincepator.ro

Treaba cu olita e foarte complicata. Intr-o proportie covarsitoare parintii vor ca al lor copil sa presteze cat mai devreme la olita, sa scape de scutece. Ca e de ordin financiar aceasta dorinta sau comoditate sau competitie cu alti parinti …mersul la olita trebuie facut la momentul potrivit, oportun …altfel graba va strica treaba!

Va asigur ca nu vreti sa incepeti aceasta experienta cu plansete!!!
Specialistii spun ca bebe e pregatit pentru olita atunci cand intelege senzatiile legate de propriul corp, cand intelege ce sunt alea degete, buric samd, altfel veti fi doar 2 parti care nu se vor intelege reciproc. Varsta cea mau potrivita e pe la 2 ani. Acu daca copilul e ‘precoc’ e normal sa nu asteptati pana la varsta aceea.

Eu unul am inceput pe la 1 an si 7 luni sa las olita prin casa, sa o vada, NU pentru joaca, sa inteleaga ca e un obiect care va face parte din viata ei. Cand zic ca am inceput ….ma refer la faptul ca inainte de a iesi din casa o puneam pe olita, la fel si la intoarcere. Din cand in cand mai faceam asta inainte de culcare, DAR pana la doi ani nu am facut din asta o practica constanta, un program fix. Oricum de la 1 an si 11 luni, odata cu mersul la cresa, cei de acolo au preluat fraiele. Ca sa explic nitel …pentru ca sunt multi copii (cu sau fara scutece) era nevoie de un program, lucru care a dus, in final, ca pe la 2 ani jumatate sa renuntam TOTAL la scutece. Colectivitatea a fost factorul determinant in ‘strangerea relatiilor’ cu olita.
Acum constat ca sunt cateva chestiuni ce ar trebui evitate pentru o ‘folosire eficienta’ a olitei si o renuntare definitiva la scutece.

1. NU incepeti prea devreme, pana la 1 an, pentru ca e posibil sa se sperie, pentru ca nu intelege ce vreti de la el si sa refuze ‘contactul’ foarte multa vreme.
2. NU il puneti pe wc, chiar daca aveti adaptoare. In general, pentru ca e sus, bebe are tendinta sa se sperie, plus ca nu poate explora ce a ‘produs’.
3. NU ii faceti galerie si NU strangeti public cand e ‘pe treaba’. Treaba asta inhiba, ca sa nu mai zic ca si voi daca ati avea public ati presta cam greu.
4. NU va scarbiti daca va arata ‘productia’. La inceput, pentru ca descopera, e mandru si nu intelege ce provoaca daca arata ce a facut, deci priviti si laudati.
5. NU il fortati sa faca mai mult decat a facut, pentru ca voi credeti ca ‘mai trebuie’.
Acu ca am zus ce NU trebuie, va zic si ce merge.
1. Merge sa incerci sa creezi o rutina, dar ofera si explicatie copilului in legatura cu ea.
2. Poti sa ii dai ceva sa ii ocupe timpul, de genul ..carte cu imagini, o jucarie. Unii il pun la TV, altii ii dau tableta in brate. Nu stiu daca e bine sau nu …dar unii copii suporta mai usor ‘stresul’ olitei.

Citeste materialul in intregime aici

Foto: weheartit.com

Lucruri pe care sa nu i le spui unei mame care a nascut prin cezariana

Un material de: Vanda Lizeh, www.gangblog.ro

Bine, nu stiu daca toate mamele care au nascut prin cezariana sunt la fel de sensibile la subiect cum sunt eu, dar in caz ca sunt, poate ca ar fi mai bine sa evitati sa le transmiteti urmatoarele mesaje.

  1. Dar de ce nu ai nascut natural? E mult mai bine natural decat prin cezariana…

Pune-ti problema ca poate mama in cauza a incercat natural. Sau si-ar fi dorit natural. Dar din x motive care poate ca nu au tinut de ea (inclusiv ca s-a lasat dezinformata de vreun cadru medical in care avea incredere), a ajuns in sala de operatii. Poate dupa un travaliu lung si dureros de cateva zile. Sau poate la rece. Dar poate ca intrebarea ta nu face decat sa invarta cutitul in rana. Si daca nu-l invarte, tot e enervanta, pentru ca mama va trebui sa explice si sa justifice a nu stiu cata oara de ce a ajuns in punctul in care a ajuns.

  1. Poate daca totusi ai mai fi asteptat…

Adica daca ai mai fi asteptat sa vina travaliul. Sau expulzia. Sigur ar fi iesit… Ceea ce omiti tu este ca nu toate nasterile decurg normal. Din nenumarate motive, inclusiv ca se intervine medicamentos atunci cand n-ar fi cazul, ca se streseaza mama sau altele. Dar gandeste-te ca sunt situatii in care daca ai mai fi asteptat coincide cu ceva dramatic. De exemplu, eu daca as mai fi asteptat, l-ar fi scos mai putin viu.

  1. Ai avut prea multa incredere in medicul tau.

Stiu ce inseamna asta. Inseamna ca medicii din Romania prefera sa te dezinformeze ca sa ajungi pana la urma la vorba (si bisturiul) lor. Rata mare de cezariene ne confirma asta, e drept… dar eu una mi-am luat portia de credulitate cu varf si indesat, asa ca acum suflu si in iaurt.
Iar in cazul de fata ma bucur enorm ca am avut incredere in medicul meu. Altfel, vezi punctul 2

  1. Ar fi trebuit sa te informezi mai bine.

Asta merge mana in mana cu punctul 3. Da, sunt situatii in care daca ai fi fost mai bine informata, poate nu ai fi ajuns la cezariana. Si sunt situatii in care oricat te-ai fi informat, nu ai avut de ales. Oricare dintre situatii ar fi, faptul e consumat. De ce sa intristezi mama mai mult decat este deja cu astfel de afirmatii?

Citeste materialul in intregime aici

Foto: weheartit.com